MAI¹ adv. 1 † Mai mult, mai curînd, mai bine: ~ crede-se-va vraciul decît mărturiile (PRV.-MB.); ~ voesc să mor aici lîngă tine decît să trăesc singură (MERA) ¶ 2 Pus dinaintea unui adj., unui adv. sau unei locuțiuni adverbiale, servă la forrnarea comparativului: ~ mare; ~ bine; ~ mult; ~ sus; ~ tîrziu; ~ de vreme; ~ de dimineață; ~ spre seara; ~ la mijloc; ~ spre coadă; ~ de seamă; ~ cu băgare de seamă, etc. ¶ 3 Precedat de cel, cea, cei, cele, servă la formarea superlativului: cel ~ mare; cei ~ de seamă; cea ~ cum se cade; fără articol: după mitropolit, boier ~ mare e banul cel mare (I.-GH.) ¶ 4 Formează anumite locuțiuni: ~ ales, ~ cu seamă, cu deosebire, în special; ~ întîiu, în primul rînd, mai ’nainte; ~ apoi 👉 APOI I. 4; ~ așa 👉 AȘA 5; care ~ de care 👉 CARE II. 1; și ~ și 👉 ȘI I. 4 ¶ 5 Încă: ~ are bani? ~ trăește? ~ dă-mi; ~ pune banii islazului, ~ dijma, ~ acsizu și cîte dandanale toate (JIP.); precedat de nu, arată o încetare a acțiunii: nu ~ scriu; nu ~ mi-e somn; nu ~ vreau ¶ 6 Încă odată, altădată, odinioară: a ~ fost pe aici; te-am ~ sculat adineauri; au ~ pățit-o și alții; precedat de negațiune, are înțelesul apropiat de „niciodată”: zidul peri ca și cum n’ar fi ~ fost (ISP.); ceva ne ~ auzit, ne ~ văzut, ne ~ pomenit ¶ 7 Cîtva, întrucîtva: a ~ stat ploaia; s’a ~ muiat gerul; s’a ~ potolit ¶ 8 Altceva, alta: ce ~ știi? ce ~ lucrezi? ce ~ nou de la voi? ce ~ faci? ¶ 9 Ce ~...! în expresiuni de admirațiune: ce ~ bunătate de copil! ce ~ bucate! Expresiunea ce de ~! întrebuințată în propoziții exclamative are înțelesul apropiat de „cîte feluri de” sau „cît de multe”: de cînd sînt în poște, ce de ~ făpturi de oameni am mai văzut! (ALECS.); îl tătucă, ce de ~ bunătății (ALECS.) ¶ 10 Dinaintea unui adverb sau unei locuțiuni adverbiale de timp, are înțelesul apropiat de „nu mai departe decît”, „abia”, „încă”: ~ ieri; ~ alaltăieri; ~ deunăzi; ~ acum cîteva zile; ~ an, capitala noastră era în picioare (I.-GH.) ¶ 11 Aproape: ~ toți; ~ niciodată; ~ nimic; ~ cît mine de mare; lupul... zăcea ~ mort lîngă un rîu (ȚICH.); hainele de pe dînsa... se putreziseră, rămîind ~ goală (ISP.); acuma legase pădurea ~ pe jumătate (SB.); ~ că, aproape că: ~ că nu era om bogat... carele să nu fi fost călcăt și prădat de dînșii (SB.); de m’ai ține tu pe bere și pe mîncare... ~ că m’aș încumete să fac un lucru bun (JIP.); repetat, ~ ~ are înțelesul lui „cît pe-aci”, „pe-aci pe-aci”: ~ ~ să se prăpadească de necaz ¶ 12 Mai... mai..., parte... parte... cînd... cînd..., ba... ba...: încetul cu încetul, ~ cu rugăciuni, ~ cu amenințări, ~ cu una, ~ cu alta, strecurară în Olimp... pe toți zeii popoarelor (ISP.); și-amu iaca trăesc și eu, ~ pe lîngă feciori, ~ pe lîngă nepoți (VLAH.) ¶ 13 Ca ~ ba 👉 CA 11 ¶ 14 Cam ~ 👉 CAM 4 [lat. vulg. *mais = clas. magis].