MÁJĂ s. f. 1. (Regional) Veche unitate de măsură, variind, după epoci și regiuni, între 50 kg și 100 ocale. V. c h i n t a l. O maje de aur. PALIA (1581), ap. DHLR II, 540. 1 maje de morun (a. 1588). CUV. D. BĂTR. I, 206/4. Am vîndut ... dumnisale derept 68 de măji și 40 ocă (a. 1726). IORGA, S. D. XII, 31. Măglașu șasă măji de sare mi-au dat (a. 1778). id. ib. 95, cf. 110. Au poruncit de s-au ridicat piatra, subt care au aflat o mie de măji de aur. ȘINCAI, HR. I, 111/24, cf. II, 78/10. Luă 15 măji de aur și de argint. MAIOR, IST. 216/9. Țara va contribui pentru armată în producte 66 000 galete (cubuli) grîu și fărină... iară fîn, 144 mii de măji. BARIȚIU, P. A. I, 63. Au făcut seamă de nouă zeci și nouă de măji de fier. F (1883), 2, cf. ALEXI, W., ROSETTI, L. R. VI, 260. Nu fusese construit pentru a rezista la greutatea unui car încărcat cu zece măji de cereale. CONTEMP. 1953, nr. 344,4/4. În fiecare an vindeau optzeci – nouăzeci de măji de grîu. T. POPOVICI, S. 140, Pe fiecare car era încărcate cîte cincisprăzece măji de sare. SBIERA, P. 167. Arză-te focul urît, Că eu mult te-am cumpănit, Cu treizeci de măji de sare. CONV. LIT. XXII, 695. Își făcu o secure ca aceea... de o majă de oțel. MARIAN, T. 323. Cere numai de la împăratul... un car de fuioare și o majă de rășină. RETEGANUL, P. III, 22. l-o pus Deasupra, pe coperiș, O piatră de nouă măji măsurată. ȘEZ. IV, 9. Buzdugan de nouă pante, Toată panta nouă măji . BIBICESCU, P. P. 304. Dintr-o majă de lînă Mi-o făcut mînuși în mînă. BÎRLEA, C. P. 308, cf. id. B. 73, CHEST. V 101/19, ALR II 4284/29, 36, 47, 76, 95,102,130, 219, 353. E mai mică decît un purece și mai grea decît o majă (Scînteia). GOROVEI, C. 332, cf. PASCU, C. 175. ♦ Numele unei măsuri de capacitate pentru lapte (Săliștea de Sus-Vișeu). CHEST. V 6/70. 2. (Regional) Legătură de foi de tablă (care cîntărește o majă 1). Cf. CIAUȘANU, GL., CHIRIȚESCU, GR. 251. 3. (Transilv., Ban.) Cîntar (decimal). Cf. BUDAI-DELEANU, LEX., CABA, SĂL. 98, ALR SN I h 181, ALR I 1599/61, 93, 247, 283, 285, 315, 320, 333, 339, 341, 354, 355, 357, 1604/49, ALR II 4278/47, 64, 250, 284, 325, 346. 4. Năvod. Cînd au pus țara întâi domnu pre Petru vodă Rareș, el nu era acasă, ce să tîmplase cu măjile lui la Galați, la pește. NECULCE, L. 12. Aveai voloace și măji multe. DELAVRANCEA, O. II, 263. Văd pe Petru Rareș... încordîndu-și brațele vînjoase pe măjile încărcate cu pește. VLAHUȚĂ, R. P. 46. ◊ Maja tifanului = „burta năvodului celui mare”. CHIRIȚESCU, GR. 251. – Pl.: măji și (rar) maje (DDRF). – Și: marjă s. f. ALR II 4285/141, 172. – Din magh. mázsa.