mangal [At: (sec. XVIII) LET. III, 242/23 / V: (îrg) mân~ / A și: (rar) mangal / Pl: ~uri, ~e / E: tc mangal] 1 sn (Iuz) Vas de metal în care se aprind cărbuni și care servește iarna pentru încălzit. 2 sn Vatră de zid în mijlocul casei țărănești, cu ajutorul căreia se încălzește iarna o încăpere. 3 sn (Pfm; îe) A târnosi ~ul (sau, rar, ~ele) A pierde vremea în zadar. 4 s (Csc) Cărbune ușor, sfărămicios, obținut prin arderea incompletă a lemnelor în cuptoare speciale sau prin stingere forțată a jeraticului, folosit în metalurgie și în gospodărie Si: cărbune. 5 sm (Reg; îf mângal) Cărbunar.