marfă s.f., adj. invar. I s.f. 1 (econ.) articol, produs, <înv. și pop.> negoț, vânzare, <înv.> merce, metah, negustorie, product, vânzătoare (v. vânzător), vânzătură. Magazinul nou deschis oferă o gamă variată de mărfuri. 2 (econ.) produs de schimb, valoare de schimb. Marfa este bunul destinat schimbului pe piață. 3 (com..; în trecut) marfă de Brașov = <în trecut> brașovenie. Marfa de Brașov provenea din Brașov. 4 (zool.; înv. și reg.; și în forma marhă) v. Vită. 5 (arg.) v. Cocotă. Demimondenă. Depravată (v. depravat). Desfrânată (v. desfrânat). Destrăbălată (v. destrăbălat). Dezmățată (v. dezmățat). Femeie de moravuri ușoare. Femeie de stradă. Femeie ușoară. Imorală (v. imoral). Prostituată. Rufiană (v. rufian). Stricată (v. stricat). 6 (arg.) v. Drog¹. Halucinogen. Psihedelic. Stupefiant. II adj. invar., (arg.; despre fapte, evenimente, stări, despre calitatea unor produse, despre creații, manifestări etc. ale oamenilor sau, p. ext., despre oameni) v. Desăvârșit. Excelent. Excepțional. Extraordinar. Fabulos. Fantastic. Fenomenal. Formidabil. Grozav. Ideal. Magistral. Minunat. Nemaipomenit. Perfect. Splendid. Sublim. Superb.