merge vb. III. intr. I 1 (despre ființe; de obicei cu determ. modale sau locale) a se deplasa, a se mișca, a umbla, <pop.> a se purta, <înv. și reg.> a păsa², <reg.> a pohodi, <înv.> a deștinde. Bolnavul s-a dat jos din pat și a început să meargă prin cameră. 2 (despre oameni, vehicule etc.; cu determ. locale sau modale) a circula, a se deplasa, a se mișca, a umbla. Merge prin oraș doar pe jos. 3 (aeron.; despre avioane, elicoptere etc.) a zbura. Avionul merge cu 1000 km pe oră. 4 (nav.; despre nave, ambarcații, corpuri plutitoare etc.; de obicei cu determ. locale) a naviga, a pluti, <rar> a corăbia, <pop.> a umbla, <fam.> a trece, <înv. și reg.> a nota², <înv.> a corăbieri, a înota, a preaînota, a preanota, a vâsli. Vaporul merge spre Turcia. A mărit cu câteva noduri viteza cu care merge șalupa. 5 (despre păsări acvatice) a pluti. Lebedele merg pe apă. 6 (despre pești) a înota. Se văd peștii mergând pe fundul apei. 7 (despre oameni; cu determ. locale) a trece. Fiind în drum, merge și pe la farmacie. 8 (despre ființe, cu determ. care indică distanțe) a face, a parcurge, a străbate, <fig.> a depăna. Merge zilnic kilometri între casă și serviciu. 9 (despre oameni; cu determ. locale) a colinda, a cutreiera, a străbate, a traversa, a trece, a umbla. În concediu a mers prin munți. 10 (despre ființe, vehicule, cursuri de apă etc.) a coti, a o lua, <rar> a oblica, <fam.> a face, <înv.> a șovăi¹. Fluviul merge la stânga. 11 (despre ființe; urmat de determ. locale) a se da², a se deplasa, a se duce². Soldații merg cu doi pași în față. 12 (despre oameni; cu determ. locale) a se deplasa, a se duce², <înv. și pop.> a se transporta. A mers până la București pentru a încheia o afacere. 13 (despre oameni; cu determ. locale) a se deplasa, a se duce², a umbla. A mers prin toate farmaciile pentru a-și găsi medicamentele. 14 (despre oameni; adesea cu indicarea direcției) a se duce², a ieși, a pleca, <înv. și pop.> a mâneca, <pop. și fam.> a porni, <pop.> a se mișca, <înv. și reg.> a păsa². Unde merg la ora asta? 15 (despre oameni; cu determ. locale introduse prin prep. „prin”, „în”, „pe” care indică locuri, țări, așezări, obiective turistice etc.) a vedea, a vizita, <pop.> a cerca, a cerceta, <reg.> a petrece, <înv.> a socoti. Îi place să meargă prin muzee. în concediu a mers în câteva capitale europene. 16 (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. „la”) a se duce², a vedea, a vizita, <rar> a frecventa. În fiecare sâmbătă merge la mătușa ei. 17 (despre ființe; cu determ. locale introduse prin prep. „către”, „spre”) a apuca, a se îndrepta, a o lua, a păși, a pleca, a pomi, <rar> a se îndruma, a se orienta, <pop.> a purcede, a se purta, <înv. și reg.> a năzui, <maghiar.> a arădui, <reg..; pop.> a se întinde. Merge pe drumul cel mai scurt către casă. 18 (despre oameni; cu determ. locale) a se duce². Dis-de-dimineață a mers la piață. 19 (despre oameni) a se duce², a trece. Merge pe acasă pentru a-și lua umbrela. 20 (despre oameni; cu determ. locale) a colinda, a cutreiera, a se duce², a umbla. Toată ziua merge prin magazine. 21 (despre ființe, cu determ. introduse prin prep. „după”) a se lua, a se ține, a veni. Multă lume merge după cortegiu. Câinele merge după stăpân. 22 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „cu”) a acompania, a aduce, a conduce, a duce², a însoți, a întovărăși, a petrece, <reg.> a întroloca, <înv.> a năvădi, a porni. La plecare, gazda merge cu musafirii până la poartă. 23 (în opoz. cu „a intra”; despre ființe; de obicei urmat de determ. locale) a ieși, <înv. și pop.> a purcede. A mers în stradă pentru a vedea parada militară. Copilul vrea să meargă afară, la joacă. 24 (în opoz. cu „a ieși”; despre ființe; cu determ. locale introduse prin prep. „în”, care indică un spațiu delimitat) a intra, a păși, a pătrunde, a veni, <reg.> a luntra, <înv.> a deștinde. Au mers în peșteră printr-o spărtură a muntelui. A închis câinii pentru a nu merge în grădină. 25 (milit.; despre tineri; cu determ. „în armată”, „la armată”, „la oaste”) a intra, a se înrola. Băieții lor merg în armată. 26 (despre oameni; înv. și pop.; urmat de determ. introduse prin prep. „la”, care indică ajutor, sprijin, înțelegere, bunăvoință, îndurare etc. din partea cuiva) v. Apela. Cere. Recurge. Solicita. 27 (pop.; despre oameni) v. Angaja. Intra. Încadra. Tocmi. 28 (în opoz. cu „a pleca ”; pop.; despre ființe) v. Înapoia². Întoarce. Reveni¹. Veni. 29 (pop.; despre ape) v. Curge. 30 (constr. cu un pron. pers. în dat.; fiziol.; pop.; despre unele secreții) v. Aluneca. Curge. Luneca. Picura. Prelinge. Scurge. 31 (înv.; cu determ. introduse prin prep. „la”) v. Consulta. Întreba. 32 (înv.; despre ființe sau, p. ext., despre vehicule, vase etc. care se deplasează; de obicei cu determ. locale, exprimate prin adv. sau introduse prin prep. „la”, „în”, „pânâ la”, „până în”) v. Accede. Ajunge. Sosi. Veni. II 1 (despre drumuri, căi de comunicație etc.; cu determ. locale) a duce², a se îndrepta. Cărarea merge spre schit. 2 (despre terenuri, loturi etc.; cu determ. introduse prin prep. „până la”, „până în”) a ajunge, a da², a se întinde. Livada merge până la malul lacului. 3 (fiz.; rar, despre radiații, energii, unde etc.) v. Propaga. Transmite. Trece. 4 (pop.; despre flăcări, incendii etc.) v. Extinde. Întinde. Propaga. Răspândi. 5 fig. (pop. și fam.; despre știri, zvonuri etc.) v. Difuza. Duce². Împrăștia. Întinde. Pătrunde. Propaga. Răspândi. Răzbate. Transmite. Trâmbița. Vehicula. Zbura. 6 fig. (pop. și fam.; despre vorbe, păreri, zvonuri etc.) v. Circula. Extinde. Împrăștia. Întinde. Propaga. Răspândi. Transmite. III 1 (despre activități, acțiuni, fenomene etc.; adesea urmat de determ. modale) a se desfășura, a evolua. Noua sa afacere merge bine. 2 a se dezvolta, a înainta, a progresa. Societatea din statele avansate merge spre o formă superioară de civilizație. 3 (tehn.; despre aparate electrice, mecanisme, motoare cu explozie etc.) a se aprinde, a funcționa, a lucra, <pop.> a umbla. Radioul nu mai merge. 4 (constr. cu un pron. pers. în dat.; despre oameni; urmat de determ. modale) a o duce², <pop. și fam.> a face. Fiica ei s-a stabilit în străinătate și îi merge foarte bine. 5 (despre oameni; determ. prin „înainte”, „tot înainte”) a se ambiționa, a se încăpățâna, a se încrâncena, a se îndărătnici, a se îndârji, a persevera, a persista, a stărui, <reg.> a păzi, <fig.> a se întărâta. Merge înainte cu susținerea unui punct de vedere fals. 6 (fam.; despre manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) v. Izbuti. Prinde. Reuși. 7 (constr. cu un pron. pers. în dat.; înv.; despre alimente) v. Prii. IV 1 (despre materiale, materii etc.) a se consuma¹, a intra. La prepararea acestor aperitive merge multă maioneză. 2 (mat.; despre numere) a se cuprinde, a intra. Trei merge în 9 de trei ori. V 1 (despre culori sau nuanțe ale unor obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte, ale unor accesorii etc.) a se armoniza, a se asorta, a se combina, a nuanța, a se potrivi, <pop. și fam.> a se lovi, <înv.> a se armonia, a se armonimi, <fran.> a se cola, <fig.; fran.> a se maria. Culorile merg perfect în ținuta vestimentară a vedetei pentru festivitate. 2 (despre manifestări, atitudini ale oamenilor, despre ținută etc.; cu determ. introduse prin prep. „cu”; mai ales în constr. neg.) a cadra, a corespunde, a se potrivi, <înv. și reg.> a veni. Asemenea comportare nu merge cu titlurile lui. Ținuta lui lejeră nu merge cu acest eveniment solemn. 3 impers. a se putea. Nu merge să-l desconsideri atât de mult. 4 (jur.; înv.; despre clauze, condiții, principii etc.) v. Hotărî. Menționa. Prescrie. Prevedea. Specifica. Stabili. Statua. Stipula. VI (despre oameni) a purta, a umbla. Iarna mergem cu haine groase. Vara merge cu pălărie de soare.