Definiția cu ID-ul 1288476:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MESELÉU s. n. (Transilv. și prin Munt.) Bidinea. VAIDA, cf. CABA, SĂL., COMAN, GL., CHEST. II 382/288, 323, 327, 361, ALR II/I h 291, A I 12, 13, 17. Meseleu mic (sau micuț) = pensulă, ALR II/I MN 149, 3 932/250, cf. 3 932/272, 279. - Pl.: meseleie. CHEST. II 382/327, MAT. DIALECT, I, 79. – Și: meselău (com. din TĂRCĂIȚA-BEIUȘ) s. n., Mesăláuă (ALR II/I h 291) s. f. – Din magh. meszelö.