minunat, -ă adj., adv. I adj. 1 (adesea constr. cu vb. „a rămâne”; despre oameni) consternat, crucit, mirat, perplex, siderat, stupefiat, surprins, uimit, uluit, <înv. și pop.> încrucit, <înv. și reg.> izumit, <fig.> interzis, încremenit, <fig.; rar> pietrificat, <fig.; fam.> mut. A rămas minunat auzind cele povestite. 2 (despre peisaje, priveliști etc.) elizeic, magnific, mirific, paradiziac, splendid, <pop.> mândru, <înv.> preafrumos, <fig.> strălucitor, <fig.; înv.> lucitor. În față se deschide un peisaj minunat. 3 (mai ales despre elemente din natură, reprezentări artistice) feeric, fermecător, încântător, nălucitor, <fig.> ceresc, îmbătător, magic, vrăjit². O noapte de toamnă timpurie, luminată de puzderia de stele, este minunată și tulburătoare. 4 splendid, superb, <fig.> ambroziac, celest, ceresc, divin, dumnezeiesc, edenic, îngeresc, serafic. Muzica pe care o ascultă este minunată. 5 (mai ales despre creații, manifestări ale oamenilor) admirabil, deosebit, excelent, grozav, încântător, remarcabil, <fam.> senzațional, <înv.> exchizit. A scris o carte minunată. 6 (despre fapte, evenimente, stări, despre calitatea unor produse, despre creații, manifestări etc. ale oamenilor sau, p. ext., despre oameni) desăvârșit, excelent, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, grozav, ideal, magistral, nemaipomenit, perfect, splendid, sublim, superb, <livr.> alat, arhetipic, mirobolant, <rar> excelentisim, <pop. și fam.> strașnic, <pop.> înfricoșat, <fam.> cool, extra, giopsi, meseriaș, mortal, periculos, senzațional, super, teribil, trăsnet, țuț, ultra, <înv.> apelpisit, nepomenit, săvârșit², <fig.; înv. și pop.> luminat², <fig.; fam.> colosal, demențial, supranatural, <arg.> adevărat, belea, bengos, futere, giorno, marfă, penal, supărat. Volumul de poezii a fost tipărit în condiții grafice minunate. Cunoscuta actriță are o interpretare minunată în rolul principal. 7 (mitol. pop.; despre anumite obiecte) fermecat, magic, măiestru, năzdrăvan, vrăjit². Zâna a atins-o cu o baghetă minunată și a transformat-o în privighetoare. 8 (mai ales în relig. creștină; înv.) v. Celest. Ceresc. Divin. Dumnezeiesc. Sfânt. Veșnic. 9 (înv.; despre oameni sau despre atitudini, manifestări ale lor, despre situații, stări etc.) v. Abracadabrant. Aiurea. Aiurit. Bizar. Ciudat. Curios. Excentric. Extravagant. Fantasmagoric. Fantezist. Funambulesc. Inexplicabil. Insolit. Interesant. Îndrăzneț. Năstrușnic. Nebun. Neobișnuit. Original. Paradoxal. Pitoresc. Singular. Straniu. II adv. (modal) 1 excelent, excepțional, extraordinar, perfect,<fam.> fantastic, trăsnet, țais. Cei doi prieteni se înțeleg minunat. Arată minunat în rochia de seară. 2 splendid, superb, <fam.> trăsnet, <fig.> divin, dumnezeiește, îngerește. Soprana cântă minunat.