MIOPIE, miopii, s. f. Defect al vederii, care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge obiectele situate la depărtare, datorită faptului că imaginea se formează înaintea retinei. Cu toată miopia, recunoscu îndată, în perete, tabloul. C. PETRESCU, Î. 215. ♦ Fig. Incapacitate de a vedea ansamblul lucrurilor, lipsă de perspectivă; mărginire.