mocăi v [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) ~ăni, mogăi / Pzi: ~esc, mocăi / E: ns cf moacă] 1-2 vir (Pfm) A lucra încet, fără spor Si: (pop) a (se) moșmondi, a (se) mocoși. 3-4 vir (Pfm) A pierde vremea cu nimicuri Si: (reg) a mușlui, (pop) a tândăli. 5-6 vir (Reg; îf mogăi) A umbla încet. 7-8 vi (Olt) A da din cap în semn (de aprobare sau) de dezaprobare. 9 vi (Reg) A moțăi. 10 vi (Reg; d. foc) A mocni (1).