MOCȘÁNDĂ s. f. (Prin Ban.) Semn de hotar în formă de moviliță de pămînt (adeseori adunată în jurul unui par sau al unui pom), care desparte două comune, două proprietăți etc. V. m o v i lă, m ă g u r ă, m e j d i n ă. Cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 138, CHEST. IV 112/22. - Pl.: mocșenzi. - Și: mocșándră (GR. S. I, 193), moșándă (ib., ALR II 5069/29), moșándră (GR. S. I, 193) s. f., mocșínd (ALR II 5 062/29) subst. – Din germ. Markscheide.