MODIFICARE s. f. Acțiunea de a (s e) m o d i f i c a și rezultatul ei, schimbare, transformare, îndreptare, corectare, (învechit) modificație; (concretizat) ceea ce (se) modifică. S-au învoit că ar fi mai-nimerit de a păși la modificarea regulamentului. ROM. LIT. 267¹/2. Toate mișcările corpului nostru primesc modificările (schimbările ) lor din temperament și din caracter. FIS. 173/3, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., DDRF. Acestea par să fie singurele modificări pe care le-a introdus. BUL. COM. IST. II, 152. Se interesă foarte de aproape de alcătuirea menuului și consilie cîteva modificări. C. PETRESCU, Î. II, 144, cf: 49. Copiștii au introdus tot felul de modificări în textul cronicii lui Gr. Ureche. ROSETTI, S. L. 18. Modificarea capitalului va fi decisă de Ministerul Finanțelor. LEG. EC. PL. 232. A discutat cu cei din birou modificarea proiectului tehnic. V. ROM. aprilie 1954, 36. Sistemul lexical, sistemul fonetic și cel morfologic se influențează reciproc, în sensul că o modificare adusă unuia dintre ele poate atrage modificări ale altuia sau ale celorlalte două. GRAUR, S. L. 17. – Pl.: modificări. – V. modifica.