modificat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: modifica] 1 Căruia i s-a schimbat aspectul, forma, conținutul etc. Si: transformat. 2 Corectat.

MODIFICAT, -Ă, modificați, -te, adj. Transformat, schimbat, prefăcut. Nu scăpa nici o inspecție fără să ceară îmbunătățiri după o listă întotdeauna la îndemînă, modificată, adnotată, completată. C. PETRESCU, Î. II 49.

modifia v vz modifica

modifica vt [At: HELIADE, GR. P. 12/19 / V: (înv) ~fia / Pzi: modific / E: lat modificare cf fr modifier] 1 A schimba aspectul, forma sau conținutul Si: a preface, a transforma. 2 A corecta.

MODIFICA, modific, vb. I. Tranz. A schimba aspectul, forma sau conținutul unui lucru; a transforma, a preface. Planul vostru pentru Sinaia trebuia modificat. CARAGIALE, O. VII 40. Națiile... au dreptul de a le modifica [legile] cînd trebuința o cere. RUSSO, S. 159. ◊ Refl. Limbile... se modifică și cresc. RUSSO, S. 51.

MODIFICA vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. [P.i. modific, 3,6 -că. / < lat., it. modificare, cf. fr. modifier].

MODIFICA vb. I. tr., refl. a(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. II. tr. a rectifica, a corecta. (< lat. modificare)

A SE MODIFICA mă modific intranz. A căpăta o altă formă și/sau un alt conținut; a suferi schimbări; a se schimba; a se transforma; a se preface. /<lat. modificare

A MODIFICA modific tranz. A face să se modifice; a se schimba; a preface; a preschimba; a transforma. /<lat. modificare

modificà v. a schimba modul de a fi al unui lucru, al unei substanțe în tot sau în parte.

*modífic, a -á v. tr. (lat. modifico, -áre). Schimb forma, calitatea ș. a.: a modifica o casă, o lege, o pedeapsă, o frază. Gram. Precizez, schimb înțelesu: adverbu modifică verbu și adjectivu. V. refl. Mă schimb în formă, în calitate ș. a.

modifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. modific, 2 sg. modifici, 3 modifică; conj. prez. 1 sg. să modific, 3 să modifice

modifica (a ~) vb., ind. prez. 3 modifică

modifica vb., ind. prez. 1 sg. modific, 3 sg. și pl. modifică

modifica (ind. prez. 3 sg. și pl. modifică)

modific.

MODIFICAT adj. 1. v. metamorfozat. 2. prefăcut, prelucrat, refăcut, schimbat, transformat. (Text ~.)

MODIFICAT adj. 1. metamorfozat, prefăcut, preschimbat, schimbat, transformat, (înv.) strămutat. (Obiect ~.) 2. prefăcut, prelucrat, refăcut, schimbat, transformat. (Text ~.)

MODIFICA vb. 1. v. metamorfoza. 2. a preface, a prelucra, a reface, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 3. v. reforma. 4. (FON.) a se altera, a se preface, a se schimba, a se transforma. („N” intervocalic s-a ~.) 5. v. transforma. 6. v. schimba.

MODIFICA vb. 1. a (se) metamorfoza, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, (înv. și pop.) a (se) întoarce, a (se) muta, (înv. și reg.) a (se) închipui, (reg.) a (se) străforma, (înv.) a (se) strămuta, a (se) suci, a (se) șanja. (Orașul nostru s-a ~ radical.) 2. a preface, a prelucra, a reface, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 3. a reforma, a schimba. (A ~ ortografia.) 4. (FON.) a se altera, a se preface, a se schimba, a se transforma. („N” intervocalic s-a ~.) 5. (FON.) a se preface, a se schimba, a se transforma, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele românești de origine latină.) 6. a (se) schimba. (Temperatura s-a ~ brusc.)

Modificat ≠ nemodificat, neschimbat

MODIFICA vb. I. T r a n z. A schimba (aspectul, forma sau conținutul); a preface, a transforma ; a îndrepta, a corecta, a rectifica, (învechit și popular) a muta (II 2). Lucrurile firii au două ramuri ca și moralul: natura simplă și natura modificată prin meșteșuguri. HELIADE, GR. P. 12/19. A modifica cîtimea și însușimea. ALBINEȚ, M. 177, cf. DESEN ARH. 5. Civilizația, în marșa ei progresivă, modifiază limba și năravurile. RUSSO, S. 97, cf. 195, POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU. Un singur cuvînt adăugat unei fraze modifică sensul ei. LM. Editorul. . . nu avea dreptul nici de a le modifica [poeziile], nici de a lăsa pe unele la o parte. MAIORESCU, CR. II, 309. Planul vostru pentru Sinaia trebuie modificat puțin. CARAGIALE, O. VII, 40, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. Aflînd-o printre hîrtiile tatălui său, unul din fiii cronicarului, probabil Nicolaie, a copiat-o, modificînd unele pasaje. BUL. COM. IST. II, 103, cf. ȘĂINEANU, D. U. Scriitorul poate modifica sau transforma faptul istoric accidental. CONTEMP. 1953, nr. 351, 2/6. Vechiul proverb trebuie modificat: adevărații prieteni se cunosc la nevoie, dar se verifică la bucurie. BARANGA, I. 161. ◊ R e f l. În climele frumoase, ca a Greciei și a Italiei, limbile se îndulcesc, se modifică și cresc o dată cu activitatea. RUSSO, S. 51. Toate ideile și toate simțirile lui. . . adeseori se modifică în calitate. MAIORESCU, CR. II, 146, cf. DDRF. – Prez. ind.: modific. - Și: (învechit) modifiá vb. I. – Din lat. modificare. – Modifia < fr. modifier.