mogâldan [At: DDRF / V: ~rlan / Pl: (1, 3-4) ~e, (2) ~i / E: cf mogândă, mogâldeață, mogâldan] (Reg) 1 sn Momâie (1). 2 sm Om bădăran, necioplit Si: mocofan (2), mocârfan (2), țopârlan. 3 sn Insulă plutitoare Vz cocioc, plaur. 4 sn (Sst) Rădăcină de stuf comestibilă.

mogârlan sm vz mogâldan

modîrlán și mogîrlán, -că s. (var. din momîrlan, bodîrlan). Modoran, moglan, țopîrlan, om necĭoplit.

mogîldán și -dăŭ m. (ca și mocan, mocîrțan, mogîldeață. Est. Măgădan, hojmalăŭ, julan. Mocofan, țopîrlan (în Buc. mogîrdan). S. n., pl. e și ăĭe. Sperietoare de păsărĭ, momîĭe (V. momîrlan). Dun. de jos. Cocĭoc. Rădăcină de stuf comestibilă.

mogîrlán, V. modîrlan.

MOGÂLDAN adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar.

MOGÂLDAN s. v. momâie, sperietoare.

mogîldan adj., s. v. BĂDĂRAN. GROSOLAN. MITOCAN. MÎRLAN. MÎRLĂNOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. ȚĂRĂNOI. ȚOAPĂ. ȚOPÎRLAN. VULGAR.

mogîldan s. v. MOMÎIE. SPERIETOARE.

MOGÎLDÁN s. n., s. m. (Regional) I. 1. S. n. Momîie (1). Am fost la popușoi de am pus niște mogîldane, că-l prăpădesc cioarele. I. CR. XIII, 114. 2. S. m. Om bădăran, necioplit; mocofan (1), țopîrlan, mocîrțan (2). Ian ascultă, mă mogirlane ! ap. DDRF. Auzi d-ta la ce ești expozată cu asemenea moglrlan i! ap. TDRG, cf. SCRIBAN, D., com. din STRAJA-RĂDĂUȚI și din MARGINEA-RĂDĂUȚI. II. S. n. 1. Insulă plutitoare. V. c o c i o c, p l a u r. Cf. ANTIPA, P. 784. 2. (Suspect) Rădăcină de stuf comestibilă. Cf. SCRIBAN, D. – Pl.: (I 1, II) mogîldane, (I 2) mogîldani. – Și: mogîrlán s. m. – Cf. m o g î n d ă, m o g î l d e a ț ă, m o g î l d ă u.