MOLIMĂ, molime, s. f. Boală contagioasă la oameni sau la animale; epidemie, epizootie, boliște. Nu era lucru să nu fie întors, bătut, sucit, șlefuit ca și cum ar fi trecut vreo molimă prin casă. ANGHEL, PR. 5. ◊ (La plante) Molima, care a mîncat viile oamenilor, a ros și via... lui Miliarezi. STANCU, D. 53. Acolo, la Cotnari, am fost de mult la culesul viilor, pe cînd încă nu dăduse molima filoxerei. SADOVEANU, O. VII 233. ◊ Fig. Și a început, în zilele cele mai întunecoase... molima fugilor. DUMITRIU, V. L. 57.