monoclu sn [At: EMINESCU, O. I, 151 / Pl: ~ri / E: fr monocle] 1 (Înv; iuz) Lentilă montată într-o ramă de metal care se fixa în orbita unui ochi, pentru a corecta un defect de vedere sau, uneori, din snobism. 2 (Med; pan) Pansament făcut la un singur ochi. 3 (Îlav) În ~ Astfel încât să acopere un singur ochi.