Definiția cu ID-ul 503301:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
monolog (monologuri), s. n. – Soliloc. Fr. monologue. – Der. monologa, vb. (a vorbi singur), din fr. monologuer; monologhist, s. m. (persoană care recită un monolog).