2 definiții pentru monoprogramare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOPROGRAMARE s. f. mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după fr. monoprogrammation)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
monoprogramare s. f., pl. monoprogramări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: monoprogramare
monoprogramare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
monoprogramare, monoprogramărisubstantiv feminin
- 1. Mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. MDN '00
etimologie:
- monoprogrammation MDN '00