monta vb. I. tr. I 1 (tehn.; compl. indică elementele componente ale unui sistem) a asambla, a fixa, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni². Mecanicul montează cu ușurință piesele unui motor. 2 (compl. indică grinzi, bârne etc.) a îmbina, a încheia, a lega¹, a prinde, a uni², <reg.> a încochela. Dulgherii montează grinzile în cuie pentru a face acoperișul casei. 3 (tehn.; compl. indică instalații, aparate tehnice etc.) a instala. A chemat un specialist pentru a monta o baterie la baie. 4 (tehn.; compl. indică bucșe) a bucela. 5 (tehn.) a așeza, a poza. După ce a reparat televizorul, îi montează și carcasa. 6 (teatru, cinemat. etc.; compl. indică opere dramatice, spectacole etc.) a înscena, a regiza. A montat spectacolul Aida de G. Verdi. II fig. (compl. indică oameni, colectivități etc.) a agita, a ațâța, a excita, a incita, a instiga, a întărâta, a provoca, a stârni, a tulbura, <fig.> a asmuți, a incendia, a răscoli, <fig.; înv.> a porni, a smăcina, a strămura. Hotărârile abuzive au montat populația.