MOROͳ vb. IV. T r a n z. și i n t r a n z. (Regional, în superstiții, despre strigoi) A vizita noaptea casa în care s-a născut, a apărea înaintea oamenilor, speriindu-i, umplîndu-i de groază. Cf. PAMFILE, DUȘM. 131, I. CR. IV, 149, ALR I 1 399/526. – Prez. ind.: moroiesc. V. morbi².