morânceală sf [At: SĂM. IV, 728 / V: (reg) ~ron~, ~run~ / Pl: ~eli / E: morânci + -eală] (Mun) 1 Muncă obositoare Si: chin, trudă. 2 (Olt) Pământ amestecat cu apă, utilizat la spoitul caselor Si: tencuială. 3 Lături de vase, îngroșate cu mălai. 4 (Buc; îf moronceală) Treabă făcută de mântuială. 5 (Reg; îf morunceală) Depunere a icrelor de către moruni².