mutila vb. 1 I(med., med. vet.) 1 tr., refl. (compl. sau sub. indică ființe ori părți ale corpului lor) a (se) schilodi, <livr.> a estropia, <înv. și reg.> a (se) calici, a (se) schilăvi, a (se) strica, <reg.> a (se) betegi, a chilăvi, a (se) nimurici, <înv.> a (se) rupturi, <grec.; înv.> a se sacatifsi. Explozia l-a mutilat pe viață. Din neatenție, s-a mutilat cu pistolul. 2 tr. (compl. indică membre ale ființelor sau, p. ext., ființe) a ciunti, a schilodi, <înv. și pop.> a sluți, a sminti, <pop. și fam.> a șontorogi, <înv. și reg.> a strica, <reg.> a șofârnogi, a șonți. l-au mutilat picioarele în bătaie. II fig. 1 tr. (compl. indică texte) <fig.> a trunchia. Pentru a-și putea publica studiul, a fost nevoit să-și mutileze textul scoțând paragrafe importante din acesta. 2 tr. (compl. indică afirmații, texte, situații etc.) a altera, a contraface, a deforma, a denatura, a escamota, a falsifica, a măslui, a mistifica, a răstălmăci, <fig.> a distorsiona, a perverti, a silui, a trunchia, a violenta, <fig.; rar> a interverti, <fig.; înv.> a sminti, a strâmba. Un anumit post de televiziune a mutilat voit textul comunicatului. 3 tr., refl. (compl. sau sub. indică limba, datini, valori morale, ordini prestabilite etc.) a (se) corupe, a (se) perverti, <fig.> a (se) deforma, a (se) strica, a (se) vicia. Limba se poate mutila sub influența barbarismelor împrumutate masiv.