MUZEU s. n. 1. (Învechit) Instituție destinată studiului literelor, științelor și artelor; p. r e s t r. bibliotecă. Nu toți istoricii condeile ș-au frînt, nici tăcerea celor mai vechi așea de tot muzeele (cămările unde stau la citială sau la învățătură) celor mai noi a închide au putut. CANTEMIR, HR. 298, ♦ Templu antic dedicat muzelor (1). Cf. VALIAN, V., LM. 2. Instituție care se ocupă cu strîngerea, păstrarea, expunerea și studierea obiectelor ce prezintă un interes artistic, istoric, științific, tehnic etc.; clădire în care sînt păstrate și expuse asemenea obiecte. Cf. CĂLĂTORIE, I,. 130^r, GEOMETRIA A. M. 216, I. PAȘCA, M. 96. Ș-au țintit a sa observație sau luare aminte asupra muzeului asiatic; după aceasta au mers . . . în muzeul zoologiei. AR (1829), 134¹/8, cf. ib. (1834), 88. Acest Muzeum sau cabinet [de istorie naturală] să alcătuiește din următoarele trei părți. . . CR (1834), 341²/9, cf. MN (1836), 2, I. CIHAC, I. N. 468, NEGULICI, STAMATI, D. Un muzé unde toți intram făra a putea lua nimic. RUSSO, S. 92, cf. CALENDAR (1857), 57, ib. (1862), 133. Are o bibliotecă, o academie, un muzeum de cadruri și o frumoasă sală de priveliște. KOGĂLNICEANU, S. 65. Relicvie prețioasă pre care n-aș schimba-o pe cea mai scumpă anticvitate din muzeile Italiei. NEGRUZZI, S. I, 301. Doctorul Cihac a înființat Muzăul de istorie naturală din Iași. ALECSANDRI, S. 156. Dacă este vorba de acel muzeu și de antichitățile lui, atunci pentru acestea este prevăzută în buget suma de 15 000 lei. MAIORESCU, D. I, 242. În muzeul nostru se află o mulțime de tablouri. CARAGIALE, O. IV, 221. Am trecut multe praguri, am trecut și pe acelea ale multor muzee din streine țări. ANGHEL, PR. 99. Plîngea caterinca-fanfară Lugubru în noapte tîrziu . . . Și singur priveam prin ochene, Pierdut în muzeul pustiu. BACOVIA, O. 45. Un bănuț de acum două mii de ani . . . culcat în catafalcul de pluș al unei vitrine de muzeu. C. PETRESCU, R. DR. 37, cf. 232, id. A. 303. În fiecare casă pe care a locuit-o odinioară marele poet rus se va deschide acum un muzeu Pușkin. STANCU, U.R.S.S. 106, cf. 44, 100. „Muzeul româno-rus”, muzeul legăturilor de veacuri dintre două popoare. CONTEMP. 1948, nr. 110, 8/1. Viața noastră consumată În pară și flăcări Nu va lăsa fosile și vestigii Pentru muzeele de-apoi. BENIUC, V. 32. Peste zece milioane de vizitatori vor păși, anul acesta, pragul celor 200 muzee din țara noastră. CONTEMP. 1967, nr. 1 086, 1/3. ◊ F i g. Mintea mea devenise un muzeu de tablouri ce reprezentau corăbii sfărîmate de stînci. ALECSANDRI, ap. GHICA, S. 75. ◊ L o c. a d j. (Adesea ironic) De muzeu = vrednic de a fi expus într-un muzeu (2); rar și prețios. Pereții sînt acoperiți cu tablouri și fotografii, piese rare, unele unice, de muzeu. STANCU, U.R.S.S. 72. – Pl.: muzee și (rar) muzeuri (IORDAN, L. R. A. 78), (art.) muzeile. - Și: (învechit) muzeum, muzeon (CĂLĂTORIE, I, 130^r), muze s. n. – Din ngr. μουσεῖον, lat. museum, germ. Museum, fr. musée.