Definiția cu ID-ul 477903:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUȘTIUC s. n. 1. capătul unor instrumente muzicale de suflat, prin care se suflă; ambușură. 2. capătul metalic cu care se termină un furtun. 3. piesă de oțel sau de lemn căptușit cu tablă, cu care se fasonează cărămizile sau țiglele. (< germ. Mundstück)