mâl s.n. 1 mocirlă, nămol, noroi¹, <rar> noroială, <pop.> mâlitură, <înv. și reg.> lut, moceriță, <reg.> cearfă, ciorbă, cotoz, glod, heleșteu, hlei, moceră, mocioarcă, morceală, năglod, nămală, oajdă², pahnă, tău¹, finală, tină, <latin.> limus. După retragerea apelor, drumurile satului au rămas acoperite de mâl. 2 (geol.; reg.) v. Argilă. Clisă. Humă. Lut. Pământ. Pământ galben.