mângâios, ~oasă [At: PSALT. HUR. 66^r/6 / P: ~gâi-ios / V: (îvr) ~găi~ (înv) măngăi~, măn~ / Pl: ~oși, ~oase / E: mângia + -os] 1 a (Înv) Milos (1). 2 a (Îvr) Care înșală. 3-4 av, a (Într-un mod) care alină. 5-6 av, a (Într-un mod) care încurajează. 7-8 av, a (Într-un mod) care consolează. 9-10 a, av (într-un mod) care produce încântare. 11-12 av, a (Într-un mod) care exprimă încântare. 13-15 sm, a, av (Persoană) (care acționează) în mod dezmierdător. 16 a (Rar) Liniștit.