mâzgă sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie, 10973 / V: (reg) măzg sn, măz~, mâzg sn, mez~, mijgă, mizg sn, miz~, zmâgă / E: slv мѣзга bg мъзга, мезга] 1 (Pop) Sevă. 2 (Spc) Sevă a arborilor Si: (reg) mâzgală (1), (pop) mustăreață (2), must (11), (reg) mursă¹ (8), muc (13). 3 (Trs) Rășină de brad. 4 (Pan; reg) Cerumen. 5 (Reg) Complex de vase prin care circulă seva. 6 Parte interioară a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde mâzga (5). 7 (Olt) Mină de creion. 8 (Reg) Pojghiță moale, cleioasă sau unsuroasă care se formează pe suprafața unor alimente sau pe pereții vaselor în care au fost anumite alimente. 9 (Pop; îe) A prinde ~ A se îmbogăți Si: a prinde cheag. 10 (Fig) Bogăție. 11 Strat de alge, mușchi, mâl, care acoperă pietrele expuse la umezeală. 12 Noroi moale, lipicios și alunecos. 13 Murdărie (1). 14 (Îvr) Ploaie măruntă, amestecată cu ninsoare Vz lapoviță.