mărgică sf [At: MARIAN, INS. 288 / Pl: (rar) ~'ici / E: mărgea css] 1 Mărgea (1). 2 (Reg; îc) ~ca cucului Înveliș larvar al insectei Aphrophora spumaria, care, după ce iese larva, se usucă, luând forma unei mărgele (1) Si: (reg) mărgicuța cucului, stupitul cucului. 3 (Îae) Ouă ale fluturelui inelat depuse în formă de cerc pe ramurile tinere ale copacilor Si: (reg) glasul cucului, stupitul cucului. 4 (Buc; îlv) A fierbe ~gica A se sfătui. 5 (Mol) Mărgelătură. 6 (Pan; Mol) Bucată de lemn care formează o proeminență, la capătul buștenilor, și de care se fixează chinga pentru a-i lega în plute. 7-9 Trei plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpină subțire, cu frunze plane, de culoare verde-deschis, cu flori mici, dispuse câte una sau două în vârful unor spicușoare (Melica uniflora, nutans și altissima). 10 (Bot; reg) Siminoc (Helichrysum arenarius). 11 (Reg; îc) ~-țeapănă Rozmarin-de-munte (Guaphalium silvaticum).