Definiția cu ID-ul 1139253:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mărunțuș sn [At: (a. 1780) URICARIUL, XXIV, 450 / V: (reg) mănun~, ~rân~, mânân~, mânț~, mânun~[1] / Pl: ~uri / E: mărunți (pll mărunt) + -uș] 1 (Reg) Pădurice. 2 (Înv; îlav) Cu ~ul În cantitate mică. 3 (Îal) Cu bucata. 4 (Îvp; lpl) Mărunțișuri Vz mărunțiș (9). 5 (Îvp; lpl) Fleacuri. 6 (Îvp; lpl) Amănunte. 7 (Îvp; lpl) Măruntaie (2).
- Variantele mănunțuș, mărânțuș, mânțuș și mânunțuș sunt consemnate cuvinte-titlu plurale tantum în acest dicționar. — Ladislau Strifler