MĂTRICÉR s. m. (Prin Ban.) Cioban care are în grija sa oile cu lapte ; (regional) mătrici¹. Cf. m ă t r i c e (I 2). Mâtriceriu să numește păstoriul mătricilor. LIUBA-IANA, M. 74. Acest vătav rînduiește care dintre păcurari are să păstorească mătricele, adecă oile cu lapte, și acesta să numește mâtriceriu. id. ib. 109. - Pl. : mătriceri. – Și: mătricár s. m. L. COSTIN, GR. BĂN. 135. – Mătrice + suf. -ar.