naiv, -ă adj., s.m.., s.f. 1 adj. (despre oameni) bun, candid, credul, ingenuu, inocent, neștiutor, pur², <fig.; rar> crud, <fig.; reg.> crudac. Este prea încrezător, prea naiv. 2 adj., s.m.., s.f. bleg, credul, prost, <înv. și pop.> zălud, <fam.> fraier, <înv. și reg.> lud, <reg.> husăn, ponc, <fig.; fam.> copil¹, copilă, fazan, guguștiuc, oiță, <fig.; fam.; peior.> papagal, <arg.> botanist, bulache, cajbec, candelist, ciumpalac, fanache, fleng, gioablă, gogiet, gorobete, gudulan, gulie, gușter, gutufan, gutuie, leuștean, mocamente, mocan¹, mocangiu, pampalache, pifan, popândău, râtan, topfiz, uțupan, zarzavagiu. – Ești atât de naiv încât ai putut s-o crezi? Este un naiv dacă ascultă tot ce-i spune. 3 adj. (despre atitudini manifestări etc. ale oamenilor) infantil, pueril, <fig.> copilăresc, școlăresc. Face glume naive. Pune întrebări naive.