neamț m. 1. numele popular al Germanului și în special al Austriacului: a merge drept ca Neamțu, a umbla pe două cărări (cf. a furat luleaua Neamțului, s’a îmbătat); v. coadă; 2. pop. catolic sau protestant. [Slav. NĬEMĬȚĬ, din NĬEMŬ, mut: Slavonii considerau ca «muți» pe vecinii lor germani a căror limbă nu o înțelegeau].