Definiția cu ID-ul 49142:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEASCULTĂTOR, -OARE, neascultători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care nu ascultă (de cineva sau de ceva), care nu se supune; p. ext. rău, obraznic. [Pr.: ne-as-] – Ne- + ascultător.