necesitate sf [At: CALENDARIU (1794), 29/26 / Pl: ~tăți / E: lat necessitas, -atis, fr nécessité] 1 Ceea ce se cere, se impune să se facă Si: nevoie (1), trebuință, (îrg) niștotă (2), (înv) nevoință (19), nevoire (1). 2 Ceea ce este de absolută nevoie Si: (înv) trebuință. 3 (Spc) Chestiune, situație, afacere etc. a cărei rezolvare are caracter urgent. 4 (Spc; lpl) Proces fiziologic de evacuare a materiilor fecale și a urinei. 5-6 (Îljv) Fără (nici o) ~ (Care este) inutil. 7-8 (Îljv) De primă ~ sau de (cea mai) mare ~ (Care este) absolut folositor. 9-10 (Îal) (Care este) indispensabil traiului. 11 Obiect indispensabil, de absolută nevoie. 12-13 (Caracter a) ceea ce este de neînlăturat. 14 (Flz) Totalitate a însușirilor și raporturilor interne dintre fenomene, care decurg inevitabil din esența lucrurilor și din legile lor de dezvoltare. 15 (Îlav) Cu ~ În mod necesar (8). 16 (Îal) Obligatoriu. 17 Obligativitate. 18 Utilitate. 19 Oportunitate.