NECIOPLIT, -Ă, neciopliți, -te, adj. 1. Care nu e cioplit, care nu e netezit la cioplitor, lucrat din topor. Venea [pe apă] o cutie mică și necioplită. ISPIRESCU, L. 349. ◊ Fig. Ce mișcări respingătoare! Ce obrazuri necioplite. HASDEU, R. V. 82. 2. Fig. (Despre oameni și purtările lor) Lipsit de educație; prost crescut, grosolan, nedelicat.