NECLINTIT adj. 1. fix, imobil, nemișcat, stabil, (rar) nemișcător, (pop.) nesmintit, (înv.) neclătit. (Un stîlp ~.) 2. fix, imobil, nemișcat, rigid, țeapăn, (pop.) vîrtos. (Crengile ~ ale copacilor.) 3. împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, nemișcat, țeapăn, țintuit, (înv. și pop.) mărmurit, (înv. și reg.) stîlpit, (fig.) înghețat, înțelenit. (~ de spaimă, de uimire.) 4. fix. imobil, încremenit, înlemnit, nemișcat, pironit. (Cu ochii ~.) 5. decis, dîrz, ferm, hotărît, inflexibil, intransigent, neabătut, nestrămutat, neșovăitor, statornic, (înv.) nepregetător. (Om ~; caracter ~.) 6. nezdruncinat, statornic, tare. (O voință ~.)