Definiția cu ID-ul 923912:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NECUVÎNTĂTOR, -OARE, necuvîntători, -oare, adj. Care nu cuvîntă, care nu vorbește. ♦ (Substantivat, n.) Animal, pasăre. V. dobitoc. Soarele lumina orbitor, cu ape și fîșii de raze repezite să străpungă ochii oamenilor și necuvîntătoarelor. DUMITRIU, N. 227.