NEFIRESC, -EASCĂ, nefirești, adj. Care nu e în firea lucrurilor; nenatural, neobișnuit; anormal. În liniștea aceasta mai ales, nefirească, pîndea parcă o amenințare. C. PETRESCU, R. DR. 7. Și boale ce mizeria ș-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi. EMINESCU, O. I 61. ◊ (Adverbial) Întrebarea lui Toderiță sună nefiresc. VORNIC, P. 52. ♦ (Neobișnuit, despre oameni) Nenatural, afectat, artificial. Mișu Georgian era de felul lui nefiresc în vorbă, în mișcări. BASSARABESCU, S. N. 145.