neliniștit, ~ă a [At: F (1906), 30 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + liniștit] 1 Care se mișcă, se agită continuu Si: agitat, (înv) neodihnit (3), nepașnic (2), nepăciuitor (1). 2 Care este cuprins de îngrijorare, de panică nelămurită Si: angoasat, impacientat, îngrijorat. 3 Care denotă neliniște Si: neastâmpărat (13), (îvr) nepăciuit.