nemijlocit, ~ă [At: (a. 1818) GCR II, 228/8 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + mijlocit] 1-2 a, av (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fară interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită Si: direct. 3 a Care urmează imediat în timp sau în spațiu. 4 a Care se succede fără pauză sau interval. 5 av Fără întârziere Si: imediat, îndată, numaidecât.