Definiția cu ID-ul 883367:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEMULȚUMIRE, nemulțumiri, s. f. Faptul de a fi nemulțumit; stare a celui nemulțumit; supărare, mâhnire; insatisfacție, contrarietate. ♦ Neajuns, neplăcere, necaz. [Var.: (reg.) nemulțămire s. f.] – Pref. ne- + mulțumire.