NEORÎNDUIALĂ, neorînduieli s. f. Dezordine, neregulă. Părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. SADOVEANU, O. I 435. Se temea să nu fie vorba despre vreo neorînduială în buna gospodărie a domeniului său. C. PETRESCU, A. 305. Mobile scumpe dispuse într-o neorînduială intenționată. VLAHUȚĂ, O. A. 245.