NEÎNCEPUT, -Ă, neîncepuți, -te, adj. Care nu e început, din care nu s-a luat încă nimic; care nu a fost (încă) folosit, intact. V. întreg. Port bogății amestecate-n lut, Neîncepute încă zăcăminte. D. BOTEZ, F. S. 16. ◊ Apă neîncepută = apă scoasă dis-de-dimineață din fîntînă (înainte de a mai fi scos alții în ziua aceea), căreia i se atribuie, în basme, în povestiri, puteri miraculoase. Pe acea măsuță aburea o oală nouă de lut, cu apă neîncepută, atunci fiartă. SADOVEANU, N. P. 46. Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută. ISPIRESCU, L. 15.