NEÎNDUPLECAT, -Ă, neînduplecați, -te, adj. Care nu se înduplecă sau nu poate fi înduplecat (ușor); hotărît, ferm, energic, p. ext. crud, necruțător. Bătrînul puse pe el neînduplecată stăpînire. SADOVEANU, O. I 271. Vizuina neînduplecatului voievod era așezată pe niște colți de stîncă. CARAGIALE, O. III 91. ◊ Fig. Gîndul... îi răscolea neînduplecat amintirile. SANDU-ALDEA, U. P. 137.