NEÎNGRIJIRE s. f. Lipsă de grijă, neatenție, neglijență. Un ceas de neîngrijire e primejduitor! NEGRUZZI, S. II 191. ♦ (Neobișnuit) Lipsă de decență, necuviință. Vorbiră... cu o neîngrijire care făcu pe Elena și Caterina să roșească. BOLINTINEANU, O. 436. – Scris și: nengrijire.