Definiția cu ID-ul 924640:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEȘTIUTOR, -OARE, neștiutori, -oare, adj. Care nu știe, neorientat, neinformat; lipsit de cultură. Suferințele gloatei neștiutoare Clocotesc în mine ca viforul. BENIUC, V. 29. Erai un prunc neștiutor. SADOVEANU, O. VII 103. Neștiutor priveam departe și ochii-nchiși pe jumătate S-au umezit de arătarea acestui asfințit de sară. GOGA, C. P. 10. ◊ (Substantivat, în expr.) Neștiutor de carte = analfabet. Neștiutorilor de carte nu li se putea pretinde să aibă cunoștință de opera scriitorului. SADOVEANU, E. 96.