NOROIOS, -OASĂ, noroioși, -oase, adj. Cu noroi, plin de noroi; mînjit cu noroi; mocirlos. Mișcă nervos cizmele noroioase pe covor. DUMITRIU, N. 45. Un biet vînător, bondoc și pîntecos, bălăcind ca vai de dînsul, pe ploaie și pe zloată, într-o luncă noroioasă. ODOBESCU, S. III 157.