NUCLEAR, -Ă, nucleari, -e, adj. Care se referă la nucleu (1), de nucleu, al nucleului. ◊ Fizică nucleară = ramură a fizicii care se ocupă cu studiul nucleului atomului și al fenomenelor în care nucleul are rolul principal. Fizica atomică și fizica nucleară au fost întemeiate abia în a treia decadă a secolului nostru. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 7/1. Chimie nucleară = ramură a chimiei care se ocupă cu studiul nucleului atomului. Energie nucleară = energie obținută prin dezintegrarea atomului în urma unor reacții nucleare. Epoca energiei nucleare trebuie să pună capăt războaielor de agresiune. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 1/1. Reacție nucleară = fenomen de interacțiune între un nucleu atomic și o particulă care ciocnește acel nucleu, ceea ce duce la formarea nucleului unui alt atom sau la eliberare de energie. – Pronunțat: -cle-ar.