nădi [At: MUSTE, ap. LET. III, 65/24 / Pzi: ~desc / E: bg надя] 1 vt (Îrg) A pune o nadă¹ Si: a înnădi. 2 vt (Îrg; îe) A ~ din tei curmei A fi foarte sărac. 3 vt (Îrg; îae) A o duce foarte greu. 4 vt (Înv; fig; prt) A adăuga. 5 vr (Îvr; d. oameni) A se alătura. 6 vr (Îrg) A se obișnui să vină mereu undeva sau la ceva Si: (pop) a se înnădi, (reg) a se nadali. 7 vr (Mun) A se obrăznici. 8 vr (Mun) A se încinge la ceartă sau la bătaie.