oacheș, -ă, (ochișea, otișea), adj. – 1. Oaie cu pete negre în jurul ochilor (Precup 1926). Alb cu cafeniu roată pe la ochi; alb cu roșu pe la ochi și obraz; alb cu puțin galben pe la ochi (Latiș 1993). 2. Oaie însemnată, conducătoarea turmei; despre care se crede că le îndeamnă pe celelalte oi (Bilțiu). 3. Oaie năzdrăvană (Papahagi 1925): „Oaia lui cea oacheșă” (Antologie 1980: 108). Oacheșu, poreclă în Dragomirești (Faiciuc 1998). – Din ochi (< lat. oculus) + -eș; Din rom. provine magh. bakisa, slov. vakěsa, pol. bakieska (Macrea 1970).