Definiția cu ID-ul 1365766:
Explicative DEX
OBICINUINȚĂ, OBIȘNUINȚĂ (pl. -țe) sf. Lucru cu care s’a obicinuit, s’a deprins cineva, deprindere: o face din ~ ¶¶ C. NEOBICINUINȚĂ, lipsă de obicinuință.
OBICINUINȚĂ, OBIȘNUINȚĂ (pl. -țe) sf. Lucru cu care s’a obicinuit, s’a deprins cineva, deprindere: o face din ~ ¶¶ C. NEOBICINUINȚĂ, lipsă de obicinuință.